Chiar daca nu te uiti la premiile Oscar anual, nu te poti preface ca nu sunt ceva important – bat pariu ca atat tu, cat si prietenii tai, puteti numi mai multi actori castigatori de Oscar, decat laureati ai premiului Nobel pentru pace. Si totusi, au existat cateva alegeri alegeri dubioase de-a lungul anilor. Judy Holliday a castigat pentru „Cea mai buna actrita” in locul favoritelor Bette Davis si Gloria Swanson, „Pulp Fiction” a pierdut in fata filmului „Forrest Gump” (in trei categorii diferite), iar Altfred Hitchcock si Stanley Kubrick nu au castigat niciun Oscar pentru „Cel mai bun regizor”. Acestea au fost niste alegeri cam suspecte luate de …. cine, mai exact?
Procesul:
Chiar asa, cine decide care actor primeste un C-3PO in miniatura, plictisind apoi publicul cu multumiri excesive si egouri mari cat casa? Pai, premiile Academiei sunt votate in fiecare an de catre Academy of Motion Picture Arts and Sciences, un club privat de 5.765 de indivizi. Nu poti sa devii membru decat daca esti invitat, invitatiile respective fiind trimise doar de catre membrii curenti. Acei membri curenti sunt barbati albi foarte, foarte batrani, si ofera cadrul de membru altor barbati batrani albi.
Nu e usor sa afli asta, de fapt – AMPS nu ofera lista cu membri catre public. Dar un ziar a facut cateva investigatii recent si a descoperit niste statistici dubioase. Dintre membrii care voteaza, 77% sunt barbati. OK, deci, Academia nu e locul potrivit in care sa agati femei. OK. Dar 54% sunt peste 60 de ani si 98% au peste 40 de ani. Varsta medie a votantilor este de 62 de ani. Ah, si 94% dintre membri sunt albi!
Statistic vorbind, asta inseamna ca din 5.765 de votanti, exista doar o singura femeie de culoare de sub 40 de ani. S-ar putea sa te gandesti ca: „Dar acestia sunt veterani ai academiei! Colegi judecandu-si colegii!” Nu neaparat. Precum herpesul, cardul de membru in AMPAS este pe viata, chiar daca acum urmezi o cu totul alta cariera.
Se pare ca doar 19% dintre membri au fost macar o data nominalizati pentru un Oscar, in timp ce un procent si mai mic, de 14% a castigat, lucru care inseamna ca o majoritate de doua treimi de barbati albi in varsta (unii dintre ei care poate nici nu mai lucreaza in domeniul cinematografic) decide care actor/film/regizor/scenariu este mai bun. Maiculita, nu-i de mirare ca „Driving Miss Daisy” a castigat „Cel mai bun film”.